discuție cu sufletul

– Ma mira cum detalii sunt deajuns ca unii sa-si formeze o parere. Intrucat un detaliu luat in parte nu-l poate face pe cineva sa spuna daca un tablou este sau nu frumos (sau armonios) , tot asa si despre oameni nu poti avea o parere ferma daca nu cunosti substraturile actiunilor acestora, daca nu cunosti intregul tablou.

– Totusi nu ti se pare ca viata noastra e o succesiune de detalii, si ca este cu neputinta sa stii vreodata daca tabloul format e intreg sau daca nu are peisajul diluat?

– Din aceasta cauza, pentru ca oamenii nu ma vor sti niciodata indeajuns, tin mai mult la parerea lui Dumnezeu despre mine, decat a oricui altcineva. El in atotcunoasterea Lui, privindu-ma vede intregul tablou, cu toate ca nu-i scapa nici cel mai mic detaliu, El se uita si vede ca poate tabloul are figuri sterse, poate e putin ingalbenit sau fad, vede compozitia simpla a acesteia si cu toate acestea spune ca e de mare pret. Pentru ca pentru acest tablou El a fost nevoit sa cedeze capodopera Lui, pentru ca atunci cand se uita la mine sa nu mai vada o viata framantata de ispite si caderi, dar o capodopera…

– Mi-as dori ca oamenii privind alti oameni sa nu judece dupa detalii, dar sa vada capodopere.

Anunțuri

4 gânduri despre „discuție cu sufletul

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s