Mărturie

Am mers amortita,

drogata de parfumul mortii

pana am trecut pe langa

Omul imbracat in viata si am simtit

mireasma cerului cum imi limpezeste vederea

si-mi repezeste sangele adormit in artere.

Mi-a stat rusine ca miroseam a moarte

si eram imbracata in moarte,

si in sange tot moarte-mi curgea;

dar Lui nu i-a fost rusine de mine.

El m-a imbratisat si m-a tinut la piept

pana viata a patruns in toate celulele mele

si a inflorit pe pamandul uscat din gradina mea.

Mi-a sters inima cu sange din palmele Lui

ca sa nasca peste flori firave roua,

si mi-a spus ca acum miros si eu a cer

si pe buze am tot cer,

si in ochi tot cer…

*

imi doresc sa molipsesc si pe altii cu mireasma de cer.

Anunțuri

2 gânduri despre „Mărturie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s